Atomium Bruxelles

Poza realizata de Adi Petrescu.

Ziceam undeva ca o sa revin cu detalii despre Atomium. Ei bine, vreau sa fie clar pentru toata suflarea ca nu suport acest obiectiv turistic de mare exceptie din Bruxelles.



Si, cum ii sade bine argumentarii, sa aduc si niste argumente, nu? Ei bine, motiv pentru lipsa de extaz in fata acestei minuni a Bruxelles-ului este faptul ca l-am vazut deja de patru ori. Si cum sa te extaziezi de fiecare data?

Prima oara cu Erasmusii, in prima noastra saptamana la Bruxelles. Era intr-o joi si aveam liber de la ore, asa ca am batut orasul in lung si-n lat, fascinati de ceea ce vedeam. And that was my visit to Brussel, recunosc.

A doua oara l-am vauzt cu Adi, Erasmus la Tournai, care a venit in vizita la Bruxelles si m-a tarat toata ziua dupa el pe urmele acelorasi obiective pe care le mai vazusem deja (asta e dezavantajul de a locui in centru - nu ai chef sa fii ghid si sa arati ceea ce vezi in fiecare damn day).

A treia oara l-am vazut cu tata, cand a venit pentru cateva zile sa ma viziteze. Atunci da, mi-a facut placere, pentru ca ma bucuram sa ii arat mandrete de oras european in care sta fii'sa. Dar devenise deja boring!!!

A patra oara, cand deja nu ma mai tineau nervii, am mers cu niste prieteni unguri ai Annei (Erasmus la mine la facultate). M-am dus numai ca sa nu stau in casa, dar deja era prea mult.

Atomium reprezinta o constructie foarte ciudata realizata in '58 pentru The Universal Exhibition. E un atom de fier marit de nu stiu cate miliarde de ori. Poti intra in bile si poti urca pe scarile rulante, scarile normale sau cu liftul. E plin de turisti, dintre care majoritatea mosi sau familii cu purcelu' si catelu' dupa ei, dar privelistea e destul de misto. Poti privi prin geamurile bilelor, iar angajatii au grija sa stai ca oaia la rand fara sa ridici vocea, fara sa te foiesti si fara sa deranjezi pe altul.

Ma lasa rece. Punct.